Viaţa în Elveţia - Informaţii şi consiliere online  

Stat şi religie

Neutralitatea religioasă a statului este o bază esenţială pentru asigurarea libertăţii religioase individuale. La nivel federal, Elveţia se defineşte de aceea ca stat secular. Confederaţia nu întreţine relaţii instituţionale cu comunităţi religioase individuale. Excepţiile sunt capelanii armatei susţinuţi de comunităţile religioase locale în colaborare cu organizaţiile ecleziaste şi  iudaice în domeniul refugiaţilor şi azilanţilor.
Pentru reglarea raporturilor dintre stat şi religie sunt responsabile autorităţile cantonale.

Relaţia religiei cu statul este consemnată în istoria Elveţiei. Până la formarea statului modern la 1848 relaţia între conducerea politică şi cea religioasă la nivelul fiecărui canton era una extrem de apropiată. Biserica catolică şi cea evanghelică-reformată erau în mare parte biserici de stat. În majoritatea cantoanelor această legătură se păstrează şi astăzi. Doar Geneva şi Neuchatel au declarată o despărţire clară între biserică şi stat.

Bisericile creştine sunt puternic implicate în procesele decizionale democratice. Ele activează în domeniul drepturilor omului şi iau poziţie în cadrul dezbaterilor sociale şi etice. Pe baza propriei experienţe a însemnătăţii libertăţii religioase, bisericile de stat încurajau anii trecuţi toleranţa faţă de alte culte.

Comunităţi religioase recunoscute de drept public

În Elveţia, relaţia între stat şi biserică ia forma recunoaşterii comunităţilor religioase în calitate de corporaţii de drept public, aşa-numite biserici de stat:

  • bisericile catolice şi evanghelic-reformate sunt recunoscute de drept-public peste tot (în afară de Geneva şi Neuchâtel)
  • cantoanele Zürich, Berna, Lucerna, Solothurn, Basel-Provincie şi Basel-Oraş, Schaffhausen, St. Gallen şi Aargau admit în mod egal bisericile catolice-creştine ca biserici de drept public.
  • cantoanele Berna, Freiburg, Basel-Oraş şi St. Gallen oferă şi comunităţilor evreieşti un statut de drept public.

Cantoanele Zürich, Berna, Obwalden, Nidwalden, Glarus, Basel-provincie, Schaffhausen, Appenzell Innerrhoden, Aargau, Ticino, Valais şi Jura oferă posibilitatea şi altor comunităţi religioase de a fi recunoscute. Cu toate că tot mai multe cantoane oferă o astfel de posibilitate, spectrul comunităţilor recunoscute se rezumă la cele iudaice şi creştine.

Drepturi şi obligaţii legate de recunoaştere

Odată cu recunoaşterea de drept public apar şi o serie de drepuri şi îndatoriri. Alături de dreptul de a încasa impozite, bisericilor  de stat le este facilitat accesul la infrastructura publică (şcoli, spitale, închisori etc.).
Recunoaşterea de drept public este condiţionată, în egală măsură, de obligaţii precise, cu privire la: forma de organizare democratică, respectarea principiului statului de drept, recunoaşterea libertăţii religioase şi transparenţa financiară.

Varianta uşoară a recunoaşterii publice

Cantoanele Zürich şi Basel-Oraş oferă o alternativă la statutul de corporaţie de drept public comunităţilor religioase importante. Aici comunităţile rămân organizate de drept privat, dar stau în legătură strânsă cu instituţiile de stat şi pot să beneficieze de avantaje din partea statului. De acest statut se bucură în cantonul Zürich Comunitatea Culturală Israelită şi Comunitatea Iudaică Liberală.

Comunităţi religioase nerecunoscute

Toate comunităţile religioase nerecunoscute- printre care organizaţiile musulmane, hinduse, buddiste, a bisericilor libere etc.- stau sub drept privat şi trebuie să ia forma asociaţiilor sau fundaţiilor.

În această secțiune: Bazele pentru recunoaşterea de drept public

Pagini utile:

Înapoi la început